Ce e special la Sfântu Gheorghe? Arhitectura? E plăcută, dar Braşovul şi Clujul câştigă de departe. Educatia? E bună, dar nu printre cele mai bune din ţară. Viaţa de noapte? Nici nu vorbesc. Peisajele? Meh. Nu încerc să zic că nimic nu e frumos la oraşul ăsta, aş minţi. Ce vreau să spun e că nu există nimic “extraordinar” la contextul pe care oraşul ţi-l oferă. Şi cum am fost învăţaţi, atât timp cât nu ne dăm copiii la cele mai bune şcoli, la cei mai buni profesori de meditaţii şi la cele mai bune cluburi, nu o să fie nimic de capul lor, nu? Spre surprinderea oricui este că din “nimic specialul” ăsta ies, paradoxal, lucruri speciale. Fie că vorbeşti de fotbal, baschet sau debate, un oraş de nici 60.000 de oameni refuză să fie “meh“. Saint George City of Debate e doar un alt exemplu de acelaşi lucru bine făcut de “sfântugheorgheni”. Competiţiile de debate, în general, durează cam un weekend şi nu sunt foarte complexe – runde, mese şi puţină logistică. Nişte “puşti” de liceu şi câţiva coordonatori cu mai multă experimentaţi experienţă au decis că aşa ceva e prea simplu şi că vor ceva mai mult.

Aşa am ajuns la PhotoBooth, Silent Party cu 3 DJ diferiti, voluntari care să te conducă până la cazare, masă de ping pong, mâncare cu meniuri diferite după preferinţe, badge personalizat cu poză, SmartAsh şi aici exemplele sunt nelimitate. Saint George City of Debate a fost şi continuă să fie un etalon al calităţii în organizarea competiţiilor de dezbateri. Sunt investite sute de ore de muncă pentru 3 zile superbe – teambuildinguri, brainstorminguri, întâlniri nesfârşite în fiecare săptămână cu departamente diferite, muncă de PR, logistică sau organizare. Mie, personal, îmi iese un singur lucru în evidenţă. Copiii din spatele SGCoD sunt destul de competenţi încât să organizeze chiar şi un festival, asta dovedesc la fiecare ediţie în care SGCoD devine mai bun decât cel precedent.

Cel mai interesant mi se pare că ei nici măcar nu-şi dau seama de ceea ce realizează. Ei se întâlnesc după şcoală cu prietenii, “la centru“, să discute. Doar că nu discută despre videoclipuri mişto de pe TikTok (şi mie-mi place, nu judec pe nimeni) sau ce prostii a mai spus Dana Budeanu; nu, ei discută despre de unde să facă rost de următoarele sponsorizări, fac diagrame de cazare, cashflowuri sau campanii de PR. Cred că asta e o lecţie importantă, să învăţăm că nu trebuie să asociem munca şi învăţatul cu ceva neplăcut, forţat şi pe care o facem “pentru că trebuie“. SGCoD este cel mai bun exemplu de cum din “caterincă“ şi hangout-uri cu prietenii poate ieşi cea mai tare competiţie de dezbateri, cel puţin din România.

(Sfântu Gheorghe, 2020)